Provocarea. Peter Drucker in cartea sa “Despre profesia de manager” adresa o intrebare
antreprenorilor, “daca acum ai avea banii necesari ai mai intra in afacerea
in care esti deja?” Daca raspunsul este afirmativ, felicitari, perceptia
este ca business-ul tau iti mai poate oferi satisfactii; daca raspunsul este
negativ, ori vinzi, ori inchizi ori reinventezi afacerea. Geniala abordare, cu
mentiunea ca eu cred ca este aplicabila nu doar pentru afaceri ci si pentru profesii,
ocupatii. “...ai mai intra in ocupatia in
care esti deja?”. Ambele abordari, si mai puteti adauga voi altele, au in
comun schimbarea, dar nu a afacerii
sau a job-ului ci schimbarea in interiorul acestora. Cum
ne putem asigura ca ne mentinem in piata/in job? Probabil ca raspunsuri ca “sa aflam ce vor clientii”, “sa ne instruim mereu”, etc sunt si
plauzibile si conformiste deja; un raspuns pe care nu vor sa-l auda multi
dintre noi este acela de a ne reinventa
mereu. “Dar nu (ne-)am inventat o data? Nu este deajuns? Nu putem culege roadele?” Ba da, dar sa fim atenti la o realitate banala: cu cat cantitatea si
calitatea inovatiei introduse intr-o industrie, afacere, job este mai mare cu
atat ciclul afacerii/job-ului este scurtat. In anii ’80, patronul Sears intreba
candid: cine este Wal-Mart? Au trecut
10-15 ani si Sam Walton de la Wal-Mart intreaba cine este Sears? In 2006 era o zicala in lum ea
telefoanelor mobile “Nokia si celelalte”
Acum zicala este “Apple si celelalte” Cati ani au trecut? Parca
prea putini! Gurile rele spun ca in 2012 va fi zicala “Samsung si celelalte”. Peste cate luni? Daca in trecut parintii isi
lasau secretele profesionale copiilor impreuna cu afacerea, astazi mai sunt
doar exemple sporadice in acest sens, o reteta de bauturi racoritoare in
America, o dinastie comunista in Asia J;
restul se cam duplica sistematic. Singurul lucru mai greu de duplicat este nu
inovatia ci sursa ei, num ita creativitate.
Azi diferenta in lum e se face aici,
intre companiile viitorului, care
sunt preocupate strategic de creativitate si inovare permanenta si companiile trecutului, unde inovatia
este o preocupare ocazionala, sporadica, aleatorie, riscanta si costisitoare.
Voi in ce tip de industrie, companie, job percepeti ca lucrati?
Creativitatea. Diferenta dintre creativitate si inovatie este ca cea dintre teorie si
practica. Nu poti fi inovativ fara sa fii creativ desi invers se poate, din
pacate. Spre deosebire de sofat, citit, scris, vorbit, etc care sunt abilitati invatate si netransmisibile ca
reflex ci tot prin invatare, creativitatea
este nativa, naturala, comparabila cu un reflex neconditionat (precum echilibrul sau autoconservarea) si, spre norocul
nostru, transmisibila nealterata catre generatiile viitoare; ne nastem perfect
pregatiti sa invatam din greseli, sa nu repetam o experienta nedorita, sa
incercam variante noi, sa asociem idei si concepte disparate, sa indraznim, sa
ne intrebam “si daca ar fi...?”.
Totusi, ca si la abilitatile invatate, daca ea nu este exersata sistematic, are loc un proces de dez-invatare, de uitare,
inabilitate; pierdem partial capacitatea de a genera idei noi, fie pentru ca ne
auto-incorsetam in “reguli” si “principii” stupide ( de tip ce nu este permis este interzis) fie
pentru ca nu este nevoie, a inventat deja
cineva sau sistemul nu permite!,
exista altii sa gandeasca in locul nostru. Pe de alta parte, cu cat exersam
generarea de idei noi ca obisnuinta, ca atitudine aplicata in comportamente, ca
parte din cultura organizatiei, cu atat vor aparea mai multe idei noi; constant
si sustenabil. Cand a fost ultima data cand ati venit cu o idee noua la
serviciu, pentru simplu motiv ca lucrezi acolo? Exista o preocupare reala
pentru cultivarea generarii de noi idei?
Locul
de munca. Activitati eficace (bune,
corecte, ceea ce trebuie, dorite si calitative pentru client) devin in timp
doar activitati eficiente (efectuate
bine, in timp scurt si cu resurse minime, dar nu neaparat ceea ce se mai cere),
apoi dispar uzandu-se moral. La fel este valabil si pentru industrii, firme,
meserii.
Companiile si meseriile trecutului, bazate
preponderent pe abilitati motorii (productivitate
fizica) si sisteme statice de functionare “asigura” un mediu cu lipsa de
oportunitati in gandire; cei mai talentati, nativi, creativi vin totusi cu
solutii de eficientizare, ca urmare insa a perseverentei lor si a atitudinii
personale mai mult decat a mediului oferit de firma. Creativitatea este
ingradita, si la propriu si la figurat, in departamente speciale. Lipsa
observata a creativitatii nu este o inabilitate personala ci efectul lipsei de
oportunitati de gandire. Oamenii sunt conventionali, nu isi asum a initiative, “asteapta pensia”. In 1910 Henry
Ford exclama exasperat: “cum se face ca la fiecare pereche de brate primesc si
un creier atasat?” . Sistemul era inventat, functiona, nu avea nevoie de
idei noi.
Companiile si meseriile viitorului, bazate preponderent
pe abilitati cognitive (productivitate
mentala, creativitate), cu sisteme in continua reinventare, adaptabile in situ, chiar anticipative “asigura”
schimbarea, si un mediu preocupat de idei si solutii noi. Creativitatea este
ceruta, este in centrul preocuparilor si al culturii organizatiei. Oamenii isi
asum a responsabilitati, inclusiv a esecului
personal ca premisa pentru succesul celorlalti. Cei care cauta un “loc de munca
stabil” parca ne spun ca sunt pregatiti sa-si parcheze viata si sa cedeze
provocarilor doar sa fie lasati in pace. Cei care cauta un job dinamic inteleg
ca se vor transforma o data cu meseria, intr-un ritm alert. Ce faceati acum 5 ani mai seamana cu ce faceti astazi? Voi in ce
tip de loc de munca percepeti ca lucrati?
2.
Separati partea de generare de ideilor de
cea de selectie a acestora. Sunt
unii oameni creativi, care imediat produc idei si unii oameni reactivi, care
imediat pot evalua idei. Separati-i.
Sau macar separati constient procesul de identificare de cel de selectie.
Altfel, cei buni la evaluare vor fi ca lupii intre oi cand primii produc idei
si-i vor inhiba. Pe rolurile M Belbin primii sunt Designeri (Plant), Modelatori
(Shaper) iar ultimii sunt Monitor Evaluatori, Resource Investigators si Finalizatori
(Completer Finisher).
4. Cereti tot timpul 5 idei si nu una. Astfel creierul um an intra doar
pe “fagasul” de identificare si poate produce 2-3 idei imediat. Daca cereti
doar 1 idee, creierul va identifica cele 2-3 idei dar va si “selecta” pe cea care
pare mai putin ridicola, care il expune social mai putin pe emitent, pe cea mai
conventionala sau banala. Aici se pierd cele mai multe oportunitati. Vreti
oameni creativi - cereti MULT; vreti oameni conventionali - cereti o idee.